Parintii.

Bai,ca sa lamuresc ceva.Nu scriu despre scoala,parinti ca sa o fac pe fata buna care nu a gresit niciodata si incearca sa va aduca pe voi prin ce scrie pe cale buna ca sunt constienta ca daca as incerca sa schimb ceva in lumea asta schimbarea aceea as incepe-o cu mine.Asa,sa trecem la subiect.Parintii sunt niste persoane care fac parte mai mult de 90% din viata ta.Sunt langa tine cand ai vreo problema,nu te judeca dupa aparente si mereu vor stii cum esti tu cu adevarat.In parintii tai gasesti cei mai buni prieteni.Parintii trebuie sa-i iubesti si sa-i accepti asa cum sunt ei pentru ca nu i-ai ales tu,i-a ales Dumnezeu.Chiar daca toti ii mai suparam ei ne iubesc in continuare si ne accepta asa cum sunt pentru ca ei vad in noi centrul universului lor.Trebuie sa pretuim orice moment alaturi de ei pentru ca ei nu vor fi langa noi pentru totdeauna.O sa vina momentul cand ei ne vor parasi iar atunci o sa ne dam seama de faptul ca i-am avut atata timp langa noi si nu i-am apreciat si nu le-am zis des:"Te iubesc!".Dupa moartea lor vom da orice ca sa le spunem macar un "Te iubesc!" si sa primim totusi un raspuns.Vor fi,logic,niste imagini dureroase.Sa spui ca te duci sa iti vezi parintii si sa te duci intr-un cimitir si sa vezi ca te desparte un cer.Ca tu vorbesti cu ei dar nu stii daca ei te vor mai auzi vreodata si daca iti vor mai putea raspunde.Poate pentru unii dintre voi care sunteti mai atasati de parintii vostrii o sa ramaneti cat de cat uimiti de ce am scris eu aici dar asta este realitate si toti trebuie sa ne confruntam cu ea la un moment dat.Pe toti ne doare dar trebuie sa trecem peste.:]Te lovesti,cazi,te ridici,te scuturi si mergi mai departe.